Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propus inițial de Comisia Europeană în 2022, proiectul urmărește combaterea materialelor de abuz sexual asupra copiilor (CSAM) distribuite online, dar metoda propusă — scanarea automată a mesajelor — a stârnit una dintre cele mai aprinse dezbateri privind confidențialitatea digitală din ultimii ani.
Două regimuri diferite, adesea confundate
Discuția implică, de fapt, două texte separate. „Chat Control 1.0" este regimul temporar, care permite platformelor să scaneze voluntar mesajele necriptate — de exemplu pe Gmail, Messenger sau Skype — pentru identificarea materialelor de abuz. Acest regim a expirat pe 3 aprilie 2026, după ce fusese respins de comisia pentru libertăți civile a Parlamentului European în martie. A supraviețuit însă unui vot rapid pe 9 iulie 2026: 314 europarlamentari au votat împotriva regimului de scanare, față de doar 276 în favoarea lui, însă măsura a fost totuși menținută, pentru că blocarea ei necesita o majoritate absolută de 361 de voturi. În prezent, regimul temporar este valabil până în aprilie 2028 și, potrivit formei sale actuale, serviciile care folosesc criptare integrală, precum WhatsApp, Signal sau Telegram, rămân excluse din mecanismul de detectare.
Miza reală este însă „Chat Control 2.0", cunoscut oficial drept regulamentul CSAR — legea permanentă, aflată încă în negocieri, care ar introduce evaluări obligatorii de risc, ordine de detectare și, în variantele inițiale, scanarea inclusiv a mesajelor criptate integral. Negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisie continuă din decembrie 2025, fără un acord. A cincea rundă, desfășurată pe 29 iunie 2026, s-a încheiat fără o soluție privind scanarea obligatorie a mesajelor, discuțiile urmând să fie reluate abia în septembrie.
Argumentele celor două tabere
Susținătorii regulamentului invocă amploarea fenomenului: Europol a înregistrat peste 20 de milioane de sesizări privind suspiciuni de abuz asupra copiilor doar în 2024. De cealaltă parte, autoritățile pentru protecția datelor și organizațiile pentru drepturile omului avertizează că scanarea mesajelor înainte de criptare ar submina însuși principiul criptării end-to-end și ar putea genera un număr mare de acuzații false. Un aviz al Serviciului Juridic al Consiliului UE, emis încă din 2023, a semnalat riscul ca propunerea să fie incompatibilă cu articolele din Carta Drepturilor Fundamentale a UE privind viața privată și protecția datelor.
Aplicația de mesagerie criptată Signal a anunțat public că ar prefera să se retragă de pe piața europeană decât să implementeze scanare pe dispozitiv (client-side scanning), considerând că această tehnică ar distruge fundamental modelul de securitate al aplicației.
Cu negocierile reluate în septembrie și ultimul trimestru din 2026 considerat momentul decisiv, rezultatul final ar putea depinde în mare măsură de poziția Germaniei, unul dintre statele membre cu influență semnificativă în Consiliul UE. Până la un acord, dezbaterea rămâne deschisă — iar diferența dintre cele două regimuri este esențială: în prezent, nicio lege europeană nu permite autorităților să citească liber mesajele private ale cetățenilor.
Citește pe Antena3.ro
